Mai ușor cu PR-ul pe scări

În cazul în care ai avut feisbucu închis săptămâna trecută, la o festivitate de premiere a femeilor ce sprijină medicina din România, madam nevasta lui Andi Moisescu, Olivia Steer, apriga luptătoare împotriva vaccinurilor și imaginea neoficială a mișcării anti-vax, a fost premiată pentru munca depusă. Deci da, luptătoarea împotriva progresului medicinei a fost premiată pentru activitatea depusă. Cam ca Dracnea împotriva justiției. 

Eh, și de aici a început bâlciul: primii au fost o parte a zonei marcomm care au atras atenția brandurilor Medicover și Aqua Carpatica că au sponsorizat un derapaj. Apoi au intervenit blajinii care le atrăgeau atenția primilor că nu e frumos să fie sancționate brandurile. În partea a treia au început și brandurile să ceară anularea premiului. Apoi, organizatorul retrage premiul ca urmare a presiunii brandurilor (nu că ar fi greșit cumva Doamne ferește!). Iar, la final, oamenii de comunicare de la brand au început să se plângă că nu-i frumos că atunci când greșești să fie mai vizibil decât atunci când faci ceva bun. Da, toate astea într-o singură zi pe facebook.

Acum, cei 2 cenți ai mei zic cam așa: hai să nu ne mai dăm prințese prin tranșee. Meseria asta de PR necesită oo. Necesită analiză temeinică, asumare și, mai mult, necesită respect și responsabilitate pentru brandul și compania la care lupți. Iar în cazul de față nu știm de ce au participat brandurile – au analizat oportunitatea evenimentului sau au dat bani pentru că suna bine titlul evenimentului?

Dar, orice categorie profesională în lumea asta trebuie să își auto-reglementeze standardele calitative și să își sancționeze derapajele. Batista pe țambal nu e o soluție atâta timp cât activitatea ta se poate răsfrânge asupra brandurilor, asupra companiei, angajaților și acționarilor. Și da, dacă greșești (și e extrem de ușor să o faci în domeniul ăsta) pasul numărul 1 este să îți constați greșeala, să ți-o asumi, să o corectezi și apoi să înveți din ea.

Ca bystander, având în vedere presiunea momentului, Aqua Carpatica a acționat exemplar (în opinia mea) transformând o greșeală într-o bilă albă pentru brand – Jean Valvis a reacționat extrem de prompt (și poate mai ferm decât proprii angajați), la cald, citindu-i-se printre rânduri o reacție umană și nu de manager (update de aseară). Apoi, brandul a dat comunicat că cere retragerea premiului și, în final, a și băgat buget de promovare pentru reafirmarea angajamentului companiei pentru sănătate. De ce trebuie buget în pasul asta? Simplu, pentru ca audiența nu revine să vadă ce ai mai făcut cu problema, rămânând doar cu prima impresie. Dar, revenind, eu zic că pentru rapiditatea de reacție compania ar trebui premiată. Ce ar mai fi putut să facă? Să meargă la Olivia să-i ia premiul din casă?

Mă rog, în partea opusă, Medicover a reacționat lamentabil și fără să zică ceva cu substanță…

De ce spuneam mai sus de batista pe țambal?

Pentru că toți am învățat sau trebuie să învățăm din “experiența” premiilor astea. Nu, nu-ți dă nimeni “premianții” înainte de a semna contractul de sponsorizare. Dar tu, ca om de comunicare și păstrător de imagine și buget, vei fi mult mai atent de-acum înainte pe cine sponsorizezi și vei monitoriza mult mai bine evenimentele unde dai bani.

Probabil, șușanelele vor dispărea un pic din peisaj… până la toamnă. Da, a fost o șușanea și vor mai fi șușanele sponsorizate de branduri în căutare de activări facile sau cu buget ”pe prietenii”. Dar, sper eu, industria va fi mai bine pregătită să reacționeze.

Coincidența face ca fix înainte de scandalul ăsta, am avut o discuție cu studenții de la masterul de comunicare al Facultății de Jurnalism. La discuția asta le spuneam un lucru învățat de mine în ultimii 15 ani de activitate – să nu ne fie frică să facem greșeli, să ni le asumăm și spoi să le îndreptăm. Trăim într-o industrie creativă în care totul poate fi interpretabil și, de multe ori, deciziile se iau în funcție de instinct și nu din calcule matematice. O industrie în care, de multe ori, regulile trebuie încălcate atunci când vrei să ieși din tipar. E ușor și uman să apară greșeli și să ți-o iei de la șefu sau de la industrie. Și da, greșelile sunt mult mai vizibile decât proiectele de zi cu zi. Ceea ce ne diferențiază e cum reacționăm atunci când greșim sau vedem greșeli. Nu cu batista pe țambal, nu cu lamentări, ci cu respect pentru brand, cu analiza temeinică, cu asumare și, cel mai important, cu învățăminte din situația asta. 

…Si stop bitching! căci meseria asta nu e despre plantat panseluțe sau organizat petreceri tematice. E despre a face un brand să arate bine astfel încât să vândă produse și să facă ROI. Și, pentru asta, trebuie sa te afunzi în tranșee și să lupți până la ultimul ppt.

*Poză ciordită cu nerușinare de la Andrei. Sper să nu mă dea în judecată…