Facebook încotro?

Facebook încotro?

Plin de nostalgie îmi aduc aminte câteodată cât de entuziasmat eram când mi-am făcut cont pe facebook. Băi ce frumos era totul! Aflam dintr-o dată ce mai fac prieteni plecați din țară de ani buni, mai apărea ceva funny și relaxant cu pisicuțe, mai aflam de câte un local nou unde să poți bea o bere bună…

Al doilea moment de romantism în relația mea cu facebook a fost când am adus brandul în rețea. Băi ce frumos e să ai community, să strângi feedback, să interacționezi cu fanii companiei, să aduci lead-uri…

Mă, vouă nu vi se pare că s-a dus draq totul? Acum, în fiecare zi ne strângem de gât în rețea. Ne împărțim în armate în funcție de cât de politically correct e să zici în rețea #muiepsd dar e ok să ne băgăm organu’ atunci când îți taie unul calea la semafor. Sau dacă ar trebui boicotate sau nu produse ce se promovează pe canale media pline de promiscuitate dar nu avem probleme dacă produsele sunt pline de zahăr sau E-uri. Sau dacă e oportun să arăți public când cineva greșește flagrant dar închidem ochii, scuipăm în sân și zicem că nu e treaba noastră. Mi se pare doar mie sau intratul pe facebook a devenit un motiv de stress & nervi în loc de relaxare & socializare?

Nici cu brandul sau organizația nu e ușor. Devii din ce în ce mai captiv bugetelor și monetizării tot mai expensive. Reach-ul organic pentru care ai intrat în rețea se micșorează văzând cu ochii. Apar tot mai multe conturi false. Sau troli. Sau idioți stăpâni pe adevărul absolut și pentru care organizația ar trebui să stea în ”genunche”. Sau ”specialiști” gata să dea sfaturi despre cum ar trebui să comunici. Sau de specialiști plătiți din bani publici să se rățoiască pe sub cașchetă că ai dat o stea și nu ai dat un love la pozele alea cu cele 2 colege care zâmbesc fashionist în timp ce dau amenzi.

Ziceam de pisicuțe mai devreme? Sfântul algoritm îți zice că de fapt tu nu vrei să vezi pisicuțe jucându-se pufos ci mașini de curse pe care oricum nu ți le permiți în următoarele 2 vieți. Vrei să vezi campanii de succes în advertising? Hai că mai bine îți arată Mark cum a slăbit o vedetuță de care tu probabil n-ai auzit până acum. Tot mai mult content irelevant băgat pe gât de bugete mai mici sau mai mari. Sau manipulator. Tot mai multe voci. Tot mai mult zgomot. Tot mai mult ban & mark as spam.

Every fucking day facebook îmi arată că ar trebui să urmăresc branduri de care n-am nevoie. Sau care nu știu să target-eze. Every fucking day facebook îmi selectează ce prieteni îmi afișează dar nu pare deranjat că în fiecare zi îmi recomandă să mă împrietenesc cu actualul fostei. Sau să dau follow unor conturi nocive personalității mele.

Au devenit mari, da. E un business și trebuie să monetizeze, da. E greu cu atâtea miliarde de conturi și așteptări, da. Mă dar vouă nu vi se pare că rețeaua de acum nu mai e aia la care ai dat sign in? Adică pentru asta ai dat tu like-uri în ultimii 10 ani? Pentru zgomotul ăsta? Pentru stress? Pentru idioți? Oare mai avem vreo șansă cu rețeaua în direcția în care mergem acum? …sau ar trebui să dăm sign out mai des? Ne mai ajută ca suntem pe facebook? …sau ne face să fim tot mai singuri, mai nervoși și mai captivi bulelor noastre mici?

PS: nu uita să dai follow, să comentezi și să dai like & share să facem reach & engagement cu postarea asta. Just kidding. Fă ce vrei să faci, dar m-ar interesa și alte păreri pe subiect 😉 

* Sursă foto

2 Responses

  1. Cetin
    septembrie 25, 2018
  2. Pingback: Limbajul nostru corporatist – O Poziție octombrie 6, 2018

Write a response

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: