Viralul zilei de ieri a fost o postare a unui om ce se laudă pe net că își hrănește raw vegan cățelul. Da da, cu quinoa, linte și cous-cous asezonat cu ulei de cocos. Practic, după vreo 130.000 de ani de mii de ani de la evoluția lupului gri în câine, asistăm la un nou pas în evoluția speciei – transformarea în găini…
Lăsând gluma de o parte și trecând la lucruri serioase, omul de mai sus poate n-ar fi intrat nici în vizorul poliției animalelor pentru rele tratamente aplicate patrupedului. A ajuns viral nu doar pentru că și-a învățat câinele să renunțe la poftele ancestrale de carne, ci a devenit viral pentru că este persoană publică. E un fel de sportiv ce-și testează limitele (admirabil de altfel din punctul ăsta de vedere), fost cântăreț într-un boy band, ajuns trainer motivațional inspirațional pe domenii precum branding intern, vânzări, productivitate și ”performanță în orice domeniu”. Da, speaker de TED-uri și teambuilding-uri la corporații. Da, o parte a vizibilității sale care a general viralizarea sa ieri a fost că lumea îi dă bani să îl asculte. Plătești banu și te inspiră omul de ce vrei tu.
Și da, cam asta e problema de care amintea și Andrei aici. Și e valabil în orice domeniu ne uităm: avem mii de consultanți, traineri, coach-iști (o fi bun termenul?) care își fac un discurs bun și apoi ajung să ia bani vorbind de chestii în care nu au experiență. Iar atunci când nu mai au nimic nou de zis, se reorientează spre noi teme, spre noi aplicații, spre noi subiecte.
…și văd asta constant în bula mea de marketing & comunicare. Anual văd mulți experți/specialiști/traineri/consultanți care propovăduiesc pe la conferințe noi tactici, noi aplicații, noi trenduri. Pentru că ”trebuie să fii pe val, să fii trendsetter-ul, încă nu a făcut nimeni asta dar poți scrie istorie”. Și pentru marea majoritate a oamenilor ăștia nu poți defini clar cu ce se ocupă în afară de titulatura de pe cartea de vizită. Să te uiți la ei și să zici ”Da bă!, am auzit de el că a inventat roata la brand-ul X”. Sau că a rupt în vânzări cu firma Y când toată concurența era în genunchi. Nu poți să te uiți la ei și să îți aduci aminte de un tracking record pe domeniul de care vorbesc. Îl/o știi de la confeințe și atât. Îl știi de la prezentările alea în care vorbea de trenduri dar nu și de eficientizarea unui buget. Sau de aplicații noi dar nu și de generarea bugetelor pentru ele. De inimioare și nu de lead-uri.
În toată ecuația asta noi suntem bietul golden retreiver care mănâncă quinoa nu la recomandarea unui medic veterinar ci a unui trainer ”inspirațional”. Dacă de mici ni se dă zi de zi numai quinoa asta e, asta mâncăm, bem apă după și ni se umflă burta.
Noi suntem cei care le dăm apă la moară unor astfel de profesioniști căci îi lăsăm să zboare liber și îi ascultăm an de an să vedem ce ne mai zic nou, ce fraieri mai pun botul și ce bugete se pierd pe trendsetting-ul ăsta. Și nu, nu vor dispărea niciodată consultații inspiraționali. Vor fi doar noi fraieri ce le vor da bani.
